6 august 2011 - 56 de ani de la trecerea la Domnul a IPS Nicolae Balan


La Manastirea " Brancoveanu" - Sambata de Sus, a avut loc azi, dupa Sfanta Liturghie, savarsirea slujbei parastasului in memoria IPS Nicolae Balan, cel de-al doilea ctitor al Manastirii, la implinirea a 56 de ani de la trecerea la Domnul.

Mitopolit Dr. Nicolae Balan, a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfintirea a fost facuta în anul 1946, dupa razboi. Mitropolitul Nicolae Balan a pastrat în interiorul bisericii pictura veche; arhitectura bisericii mânastirii se încadreaza întru totul în stilul brâncovenesc, stil aparut la sfâsitul secolului al XVII-lea si începutul secolului al XVIII-lea în Tara Româneasca. Mai jos de biserica, la circa 50 m, Mitropolitul Nicolae Balan a reconstruit si vechea clopotnita a mânastirii în forma initiala, unde pâna în anul 1997 (când au fost mutate în turla noii incinte) au fost adapostite cele 5 clopote foarte bine armonizate, a caror greutate depaseste 2000 Kg. În anii 1976-1977 s-a împrejmuit suprafata aflata în proprietatea mânastirii, asezându-se o noua poarta sculptata în lemn de stejar si s-a încheiat lucrarea de restaurare a paraclisului brâncovenesc, executat în lemn de stejar sculptat în motive brâncovenesti, iar în interior decorat cu picturi neobizantine. Fântâna “Izvorul Tamaduirii”, atestata documentar din secolul al XVI-lea, cea mai veche piesa din incinta mânastirii, în jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut multe întâmplari miraculoase si legende, a fost restaurata, mai întâi, de Mitropolitul Nicolae. Balan, iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. Tot ca o lucrare de înnoire a Mânastirii Brâncoveanu se înscrie si renovarea si extinderea altarului din padure, unde se savârsesc slujbele religioase în aer liber.


N. 27 apr. 1882, în Blăjenii de Sus, jud. Bistriţa-Năsăud, în familie de preot, decedat la 6 aug. 1955, în Sibiu.


Gimnaziul la Năsăud (abs. 1900), Facultatea de Teologie în Cernăuţi (1900-1904), unde a obţinut doctoratul (1905), cu studii de specializare la Facultăţile de Teologie protestantă şi catolica din Breslău (azi Wroclaw) în 1904 - 1905.


Profesor provizoriu (1905), apoi definitiv (1909), la catedra de Dogmatică Apologetică şi Morală de la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (până în 1920);


Membru în Sinodul Arhiepiscopiei Sibiului şi în Congresul Naţional Bisericesc al Mitropoliei Ardealului,


Fondator şi redactor al “Revistei Teologice" de la Sibiu (1907 - 1916); în 1918 a redactat - cu alţi doi profesori –“Gazeta Poporului”, tot la Sibiu;


In nov. 1918, trimis într-o Misiune la Iaşi, pe lângă Guvernul României de către Consiliul Naţional Român din Transilvania, în vederea realizării unităţii noastre de stat.


Hirotonit preot în 1919,


La 14/27 febr. 1920 a fost ales mitropolit al Ardealului (hirotonit şi instalat la Sibiu în 17/30 mai 1920), păstorind până la moarte.


Membru de onoare al Academiei Romane (1920), membru în Comitetul central al Astrei, senator de drept.


Ca mitropolit, a Iuptat pentru acceptarea principiilor Statutului Organic şagunian în Legea şi Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, apărând autonomia Bisericii.


Pe tărâm Cultural-teologic, a ridicat vechiul Institut teologic din Sibiu la rang de Academie (1921), cu drept de-a elibera diplome de licenţă (1943), devenită mai târziu Institut Teologic de grad universitar (1948); a indrumat activitatea şcolilor secundare aflate până în 1948 sub egida Bisericii (Liceul “Andrei Saguna” din Braşov, Liceul “Avram lancu" din Brad, şcoala normală ,,Andrei Saguna" din Sibiu); a înfiinţat o şcoala normală de fete, şcoala de cântăreţi bisericeşti ,,Dimitrie Cunţan" şi un internat arhidiecezan, toate în Sibiu;


A trimis numeroşi tineri teologi la Studii de specializare peste hotare, care au onorat apoi catedrele Academiei (mai târziu lnstitutului) din Sibiu şi unii chiar ale Institutului Teologic din Bucureşti,


A indrumat activitatea periodicelor bisericeşti de la Sibiu; “Telegraful Român", ,,Revista Teologică", “Lumina Satelor" (din 1922);


A pus bazele unor colecţii, în care au apărut zeci de lucrări teologice; “Seria Teologică“, “Seria Didactică", “Popasuri Duhovniceşti", ,,Biblioteca Bunului Păstor” ş. a.


A rectitorit mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, a ridicat schitul şi Caminul de la PăItini:, paraclisul şi biblioteca Academiei teologice ,”Andreiane", iar în eparhie s-au construit, în cursul păstoririi sale, peste 150 de biserici şi peste 150 de case parohiale, s-au infiinţat parohii şi protopopiate noi.


A fost unul din marii ecumenisti din perioada interbelică (participant la Congresul ecumenist de la Stockholm din 1925 şi Conferinţa ecumenismului practic de la Berna din 1926); a condus un pelerinaj la Locurile Sfinte în 1925 în şedinţa Consiliului de Coroană din 29-30 aug. 1940, a protestat împotriva Diktatului de la Viena, iar în anii următori a militat mereu pentru reintregirea teritorială a ţării.


http://www.manastireabrancoveanu.ro/images/balan05.jpg