Viața Monahală Biblioteca
Background Image

Muzeul

"I.P.S Dr. Antonie Plămădeală"

Mănăstirea Brâncoveanu — Data inaugurării primei săli Ian 03, 1996

Ca şi în cazul bibliotecii, existenţa actualului muzeu este legată de personalitatea mitropolitului ctitor Dr. Antonie Plămădeală.

Muzeul, care îi poartă numele, etalează, în cea mai mare parte, colecţia personală a celui care este, nu numai un mare iubitor de cultură, ci şi un pasionat colecţionar de antichităţi, documente, obiecte vechi şi de artă.

La început mănăstirea nu avea amenajat un muzeu, cu toate că aici existau obiecte cu valoare patrimonială deosebită. Unele obiecte sunt încă în uz în biserica brâncovenească, cum ar fi:
              - uşile împărăteşti, secolul al XVII-lea, sculptate cu motive vegetale şi religioase, 110x70cm, lemn pictat şi sculptat;
              - tetrapodul, aurit în parte, secolul al XVII-lea, cu stema bizantină, pictat cu motive vegetale şi animale, 60x60x130cm, lemn de păr sculptat şi traforat;
             - două icoane împărăteşti, pictate pe lemn la începutul sec. al XVIII-lea 80x60cm, cu ornamente din argint (donate de părintele Arsenie Boca).

Altele erau expuse în camerele clădirii vechii stăreţii:
             - o cărămidă din argilă neagră arsă, secolul al II-lea, inscripţionată „Legiunea XIII”, 40x30x12cm (donaţie a credincioşilor din Poiana Sibiului);
             - trei amfore din argilă arsă neagră 100x20x15cm;
             - trei icoane, pictate pe lemn în secolul al XVII-lea:
             1. Icoană cu mai multe scene biblice, 56x48cm, (donată de părintele Arsenie Boca);
             2. Iisus Hristos Judecător, 80x65cm - donaţie anonimă;
             3. Maica Domnului Împărăteasă, 80x65cm- donaţie anonimă;
- trei icoane pictate pe lemn în secolul al XVIII-lea:
             1. Maica Domnului şi Sf. Gheorghe 65x55cm - donaţie anonimă;
             2. Maica Domnului înconjurată de 10 sfinţi 60x55cm - donaţie anonimă;
             3. Icoană cu 12 scene biblice 45x50cm - donaţie anonimă.
- numeroase icoane vechi, pictate pe sticlă (525 buc.).

Creşterea numărului de pelerini şi vizitatori a determinat amenajarea unui muzeu (improvizat) în holul clădirii stăreţiei vechi, unde s-au expus mai multe obiecte, în special icoane vechi pe sticlă.

În anul 1993 s-a amenajat, la parterul corpului de clădiri de pe latura sudică a incintei, o expoziţie cu icoane pe sticlă, vechi şi noi, care a funcţionat pentru scurt timp ca muzeu.

Amenajarea noului muzeu s-a făcut în anii următori, pentru aceasta folosindu-se spaţiul existent la mansarda laturii de sud a incintei. În acest scop, s-au lambrisat pereţii cu lemn de brad, s-au confecţionat vitrine şi s-a amenajat întreg spaţiul pentru a putea găzdui bogata colecţie a mitropolitului Dr. Antonie Plămădeală.


Specialiştii muzeografi de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi alţi specialişti de la muzeele din Bucureşti au clasificat, organizat şi etalat obiectele după metode şi principii moderne.

A rezultat un muzeu deosebit de valoros, organizat în două săli de expoziţie. Prima sală a fost inaugurată în anul 1996, la hramul Adormirii Maicii Domnului din 15 august, în prezenţa Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, a P.F. Patriarh Teoctist, a numeroşi ierarhi, preoţi şi invitaţi.


În anul următor, s-a deschis vizitatorilor şi a doua sală, mai mare decât prima, dar organizată în deplină armonie şi ca o continuare firească a primei săli.


Aşadar, muzeul are o structură unitară şi etalează mai multe colecţii de obiecte diferite, pe care le putem clasifica în modul următor:

             1. Colecţia de carte veche, manuscrise şi documente;
             2. Colecţia de icoane;
             3. Colecţia de veşminte liturgice;
             4. Colecţia de obiecte de cult;
             5. Colecţia de scrisori şi corespondenţă;
             6. Colecţia numismatică şi de medalii;
             7. Colecţia etnografică şi de artă populară.

Colecţia de carte veche, manuscrise şi documente

Cartea veche, manuscrisele şi documentele sunt etalate în vitrine de sticlă dreptunghiulare cu suport de lemn (sala I) şi metalic (sala II), dispuse pe două rânduri paralele pe lungimea sălilor. Sunt expuse 100 cărţi vechi româneşti şi străine de foarte mare valoare, sub formă tipărită sau manuscrisă şi câteva diplome şi acte vechi din Fondul Mitropolit Antonie.

Deoarece am tratat pe larg fondul de carte veche la capitolul anterior, şi, ţinând cont de faptul că exponatele se schimbă periodic cu altele din fondul bibliotecii, în continuare vom prezenta succint câteva din exemplarele de foarte mare valoare.

        Manuscris pe pergament: Tratat de medicină, 1180-1220, în limba latină cu         caractere gotice. Fond Mitropolit

          

Am putea încadra aici câteva documente, cum ar fi:
             • Actul de danie, semnat de domnitorul Constantin Brâncoveanu la 1690;
             • Actul de cancelarie, semnat Francisc I, împăratul Austriei, Germaniei şi Ungariei în anul1807;
             • Diploma de recunoaştere din partea autorităţilor imperiale a mitropolitului Ioan Meţianu, semnată de Frantz Iosif I, în anul 1899;
             • Diplome şi acte personale din colecţia Î.P.S. Antonie.

Carte veche tipărită şi manuscrisă - exemple

Vom prezenta doar câteva titluri de carte veche din colecţia Mitropolit Antonie:

             - Kurtze Auslegung uber die Evangelien, anul 1587, limba germană cu caractere gotice, Fond Mitropolit Antonie, (foto. 3.7) ;
             - Summa Sacrae Theologiae, de Thoma Aquinate, anul 1590, Bergomi, limba latină, Fond Mitropolit Antonie, (foto. 3.8);
             - Biblia, de Martin Luther, anul 1614, limba germană cu caractere gotice, Fond Mânăstirea Brâncoveanu; (foto. 3.9);
             - Geografia de Fanciulli, de Abatele Lenglet Dufresnoe, anul 1761, Venezia, limba latină, Fond Mitropolit Antonie (foto. 3.10);
             - Molitfelnic, carte manuscrisă copiată de Ieromonahul Silvestru în Mânăstirea Runcu din Ardeal în anul 1719, limba română cu caractere chirilice, Fond Mitropolit Antonie (foto. 3.11);
             - Trattato geografico, carte manuscrisă de Gio[vani] Batista Nicolosi da Paterno, 1698-1750, în limba italiană cu caractere latine, Fond Mitropolit Antonie, (foto. 3.12);
             - Engolpion loghikon toutestin imni… de Constantin Daponte, anul 1770, în Enetisin, limba greacă, (foto. 3.13);
             - Tristium libri V, Epistolarum ex Ponto Libri IV, de P. Ovidii Nasonis, anul 1712, în Coburg, limba latină, conţine harta Daciei şi Moesiei, (foto 3.14);
             - Eortologhion de Sevastio Trapezuntiu, prefaţată şi editată de Antim Ivireanul, la Snagov, ediţia I, anul 1701 în limba greacă, Fond Mitropolit Antonie (foto. 3.14).

Colecţia de icoane

Fiind găzduit în incinta unei mânăstiri, din muzeu nu puteau lipsi icoanele pictate pe lemn, sticlă sau pânză.

De fapt, principala motivaţie care a stat la baza documentaţiei de refacere a incintei brâncoveneşti în faţa autorităţilor comuniste atee a fost tocmai construirea unui muzeu care să fiinţeze pe lângă un mare centru de restaurare a tezaurului de icoane pe care le posedă mânăstirea, în special, şi a întregului patrimoniu din Ţara Făgăraşului, în general.

Dacă „sala de expoziţie” proiectată era în realitate o spaţioasă biserică, am văzut că mansarda sudică a devenit muzeu, unde sunt expuse şi icoane deosebit de valoroase.

Aici pot fi admirate un număr de 219 icoane, fiind dispuse în sala I pe un perete aparent care imită iconostasul unei biserici, iar în sala a II-a fiind grupate, mai întâi pe grupe funcţionale (icoane împărăteşti, de iconostas, prăznicare, etc.), apoi - în cazul icoanelor pictate pe sticlă - pe zone de provenienţă, şcoli de pictură şi meşteri iconari.

Icoanele pictate pe lemn şi sticlă aparţin, în cea mai mare parte, colecţiei Mânăstirii Brâncoveanu, provenind din donaţii sau fiind achiziţionate direct din satele vecine mânăstirii de fraţii Tohăneanu: Veniamin şi Timotei. Aceştia s-au preocupat de înfiinţarea atelierului de pictură, multe din icoanele vechi servind ca modele şi bază de dezvoltare a ceea ce numim astăzi „Şcoala de pictură de la Sâmbăta”.

O valoare deosebită o au icoanele prăznicare provenite din colecţia Mitropolit Antonie, a căror arie de provenienţă este mult mai largă, fiind achiziţionate personal de mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală din toate provinciile româneşti, în special din Basarabia natală.

Din punctul de vedere al zonei de provenienţă sau al arealului de influenţă stilistică, întâlnim aici, cu precădere, icoane din zona Ţării Făgăraşului, Braşovului, dar şi din partea nordică a Transilvaniei, icoane ortodoxe, de influenţă bizantină cu accente locale, pictate de meşteri iconari din Ţara Românească şi Moldova, sau cu formare artistică în cele două principate româneşti.

Sunt expuse icoane vechi din sec. XVI-XVIII, icoane în general autohtone, dar sunt şi câteva icoane de influenţă rusească sau grecească, provenite probabil din biserici ale minorităţilor naţionale sau comandate şi achiziţionate de comunităţile locale ori de persoanele cu stare de la cunoscuţi meşteri din străinătate.

           

                          Sfântul Mare Mucenic Gheorghe cu scene din martiriu,
             icoană prăznicar pe lemn aurit şi chenar sculptat argintat, anul 1560,
                                 (43,5x36cm). Fond Mânăstirea Brâncoveanu.

Icoanele de dimensiuni mai mari, cum sunt cele împărăteşti şi cele din iconostas, sunt în mare parte icoane care au fost salvate de credincioşi din bisericile distruse de furia tunurilor armatei generalului austriac Bucow în anul 1762. Câteva fragmente de catapeteasmă din această perioadă dau mărturie despre aceasta.

Dintre icoanele prăznicar, trebuie să le amintim pe cele care provin din colecţia mitropolitului Dr. Antonie, apoi pe cele câteva icoane pictate de meşterul zugrav Ioan Pop şi să remarcăm în mod deosebit prăznicarele duble, pictate pe ambele părţi.

Arta pictării icoanelor pe sticlă este specifică Transilvaniei, acest stil fiind inexistent în provinciile de dincolo de munţi.

Pictura pe sticlă - ca artă de influenţă occidentală - a apărut în Transilvania la începutul sec. al XVIII-lea se pare prin filiera greco-catolică şi este strâns legată de existenţa în această zonă a unor mici manufacturi de sticlă, a aşa-numitelor „glăjării”.

Sticla prelucrată manual (glaja) este foarte subţire şi are suprafaţa neregulată, iar secretul compoziţiei ingredientelor topite, ce intră în alcătuire îi conferă o rezistenţă remarcabilă la spargere, spre deosebire de sticla obişnuită.

Tehnica pictării acestor icoane este specială: imaginile se pictează pe spatele sticlei, aşa cum citim scrisul în oglindă, etapele fiind inversate comparativ cu pictura pe lemn; se începe cu detaliile de fineţe, cu „luminile” şi se încheie cu fundalul ceva mai închis. Nu se ştie cu exactitate unde şi cum anume au apărut primele icoane pe sticlă. Unii specialişti indică ca prim centru de pictură pe sticlă satul Nicula (Cluj) şi leagă dezvoltarea acestui stil de nevoia crescândă a pelerinilor de a avea o copie a vestitei icoane făcătoare de minuni din mânăstirea ortodoxă de aici, alţii plasează cea mai veche icoană existentă în zona Sibiului, dar, indiferent de localizare, este cert că icoanele pe sticlă au apărut din raţiuni practice, pentru satisfacerea nevoilor religioase ale credincioşilor ortodocşi şi greco-catolici din Transilvania.

Chiar dacă tehnica este de influenţă apuseană, icoanele pe sticlă au reprodus numai icoane ortodoxe. În timp s-au individualizat meşteri iconari valoroşi care au creat adevărate şcoli de pictură cu o iradiere stilistică proprie.

Dintre meşterii iconari recunoscuţi ca valoare, ale căror icoane pot fi admirate aici, amintim pe: Savu Moga, Ioan Pop din Făgăraş, Matei Ţâmforea din Cârţişoara, Nicolae Caţavei, Tămaş tatăl şi Tămaş fiul din Făgăraş.

În ceea ce priveşte centrele de pictură mai importante amintim: Nordul Transilvaniei, Nicula, Laz, Mărginimea Sibiului, Gherla, Blaj, Ţara Oltului sau Făgăraşului şi Şcheii Braşovului.

Icoanele pictate pe pânză sunt în cea mai mare parte steaguri bisericeşti (prapori), epitafuri cu uz procesionar (pictate cu tema prohodului Domnului Iisus Hristos şi al Maicii Domnului) ori sunt registre din iconostas şi mai puţin icoane propriu-zise.

Un steag bisericesc de o valoare deosebită este cel pictat pe pânză de zugravul Daniil Toader în anul 1785, după cum reiese din semnătura de la baza icoanei Sfântului Arhanghel Mihail care ţine în mâini sabia şi Sfântul Potir. Pe partea opusă este icoana Botezului Domnului, iar chenarul şi franjurii sunt tot din pânză pictată cu elemente vegetale având în medalioane chipurile Sfinţilor Apostoli – pe o parte, şi al Sfinţilor Prooroci – pe cealaltă.



Epitaful pictat cu Prohodul Domnului datează din secolul al XVIII-lea, iar epitaful „Adormirea Maicii Domnului” realizat de părintele Arsenie Boca are o valoare artistică remarcabilă.




Colecţia de veşminte liturgice

Din punct de vedere teologic, veşmintele cultului creştin au acelaşi temei sfânt ca şi veşmintele din Vechiul Testament, orânduite de Dumnezeu pentru Aaron şi fiii săi. Veşmintele creştine, spre deosebire de cele vechi, păstrează un caracter simbolic. De aceea, în cult, ele sunt necesare nu pentru elementul material, ci pentru simbolismul ce-l reprezintă fiecare.

Din punct de vedere istoric, întrebuinţarea acestor veşminte în cult nu s-a făcut dintr-o dată, aşa cum apar ele astăzi, şi nici nu au păstrat forma veşmintelor evreieşti. A existat un proces evolutiv în timp, până la conturarea formelor actuale.

Veşmintele liturgice, diferite de îmbrăcămintea de zi cu zi, sunt îmbrăcămintea pe care slujitorii altarului Bisericii creştine o poartă la săvârşirea slujbelor şi Tainelor dumnezeieşti, în special în cadrul Sfintei Liturghii, când acesta le îmbrăcă pe toate cu toate distincţiile ierarhiei sale.

Distingem veşminte propriu-zise (interioare şi exterioare) şi distincţii (denumite şi ornate sau insigne). După obiectul lor, ele sunt împărţite în veşminte diaconeşti, preoţeşti şi arhiereşti, corespunzătoare celor trei trepte sacramentale din Biserică.

În cadrul acestei colecţii avem veşminte provenind din cultul ortodox, dar şi catolic sau protestant, colecţionate de mitropolitul Dr. Antonie.

Dintre veşmintele arhiereşti, se remarcă cel care a aparţinut Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş (sacosul, stiharul şi mânecuţele din secolul al XVII-lea), mitra cu care a fost înmormântat mitropolitul Nicolae Bălan şi o mantie arhierească catolică din zona Quebec (Canada).

Sunt expuse 12 veşminte preoţeşti ortodoxe, cel mai vechi fiind un brocart cu fir de argint şi catifea de mătase din sec. al XVI-lea, apoi un altul confecţionat dintr-o ţesătură siriană din sec. al XVII-lea, celelalte fiind originare din Basarabia şi Transilvania secolelor XVIII-XIX. Tot aici este expus şi un veşmânt catolic provenit dintr-o mânăstire elveţiană.

Dintre veşmintele liturgice preoţeşti mai amintim o bederniţă din sec. al XVI-lea, brodată cu fir din aur, argint şi mătase, având în medalionul central icoana Mântuitorului Iisus Hristos îmbrăcat arhiereu, binecuvântând cu mâna dreaptă şi ţinând în stânga Sfânta Evanghelie deschisă. Mitra arhierească este împodobită cu mici perle naturale, ca şi aureolele heruvimilor (simbolurile celor patru Evanghelişti) şi ale serafimilor. Cei patru heruvimii sunt dispuşi sub formă de cruce, în jurul tronului lui Hristos, serafimii ornând colţurile de care atârnă ciucureii din fir de aur cu mătase.

Dintre podoabele liturgice vestimentare se remarcă o colecţie de cruci şi engolpioane arhiereşti colecţionate de mitropolitul Dr. Antonie, cele mai multe fiind primite de la patriarhi şi episcopi din toate ţările ortodoxe (Patriarhul Benedict al Ierusalimului, Patriarhul Ecumenic Dimitrios, Patriarhul Pimen al Moscovei, Patriarhii Justinian şi Teoctist, mitropoliţi din Ierusalim, Grecia, Etiopia, etc.), dar şi cruci arhiereşti din cultul catolic (cardinalul de Milano).

Tot aici avem o colecţie de cruci preoţeşti (de piept) din metale preţioase, cu sau fără încrustaţii de pietre semipreţioase, de forme şi mărimi diferite (o cruce din sec. al XVII-lea găsită în pământ la Mânăstirea Slatina, altele din timpul împăratului Petru I – 1797, Nicolae al II-lea al Rusiei – sfârşitul secolului al XIX-lea, precum şi de provenienţe variate, cum sunt cele din Etiopia şi Ierusalim). Urmează o colecţie de cârji arhiereşti care au aparţinut mai multor arhierei, cum ar fi mitropoliţii: Nicolae Bălan, Nicolae Colan, episcopii Teodor Scorobeţ şi Gurie Grosu al Basarabiei sau primite de la arhierei din străinătate.


Colecţia de obiecte de cult

Din această categorie fac parte şi cele câteva dichero-trichere din argint, respectiv sfeşnice cu două sau trei braţe pe care se aşează lumânări de ceară şi care sunt folosite pentru binecuvântarea credincioşilor de către arhiereu în timpul serviciului liturgic.

Bogata colecţie de obiecte utilizate în cultul creştin (ortodox, catolic sau protestant) este completată cu obiecte din cultul altor religii, cum ar fi cel mozaic sau musulman.

Dintre obiectele ortodoxe amintim numeroase potire şi sfinte vase, pomelnice de mână pictate, cruci de binecuvântare din metale preţioase sau lemn sculptat şi pictat, truse pentru împărtăşanie grabnică, chivoturi, discuri metalice, cădelniţe, căţui, candele, sfeşnice din argint, coperte ferecate în metal preţios pentru Sfânta Evanghelie, samavoare din argint aurit pentru Sfânta Liturghie, etc. O valoare deosebită o au cele două sfeşnice mari, sculptate în lemn, cu stema casei domnitoare a cantacuzinilor valahi - vulturul bicefal, din sec. al XVII-lea.

Din cultul catolic, găsim mici statuete, potire, tabernacole pentru păstrarea ostiei, cruci metalice, o trusă de împărtăşanie folosită de preoţii militari, clopoţei pentru îngenunchiere, obiecte din sidef sau malachit, etc.

Din cultul Bisericii Anglicane, remarcăm un vas din argint londonez, folosit pentru botezul credincioşilor.

Cultul mozaic este reprezentat de un tabernacol în miniatură care are scrisă Tora lui Moise pe un sul înfăşurat pe două axe, precum şi mai multe vase şi potire rituale sau ornamentale.

Obiectele din orientul musulman sunt destul de variate: de la vase pentru spălarea mâinilor, până la sfeşnice din metal filigranat şi farfurii ornamentale.

Colecţia de scrisori şi corespondenţă

Multitudinea scrisorilor şi faptul că acest gen de documente a fost tratat în capitolul anterior ne determină să tratăm foarte pe scurt acest segment al expoziţiei.

Cele câteva mii de scrisori, telegrame şi acte din colecţia mitropolitului Dr. Antonie, care întregesc fondul bibliotecii, ar putea constitui obiectul unei viitoare expoziţii dedicate acestui gen de documente, deoarece numai studierea sumară a colecţiei necesită alocarea de către vizitatori a unui timp considerabil.

Corespondenţa este etalată în vitrine din lemn şi sticlă în a doua sală a muzeului.

Sala este împărţită în trei sectoare: primul – pe lângă rândul de vitrine de lângă perete – expune icoane pictate pe lemn, ultimul – icoane pictate pe sticlă, în timp ce sectorul central este dedicat exclusiv expunerii scrisorilor.

Un rând de vitrine înconjoară sala, fiind dispuse pe lângă perete. Cele mai multe însă, sunt etalate pe ambele feţe ale unor panouri mari, special destinate acestora.


Colecţia numismatică şi de medalii

Este destul de slab reprezentată din cauza lipsei spaţiului şi a unui mod adecvat de etalare a acestor tipuri de obiecte.

Colecţia completă cuprinde peste o mie de monede antice, bizantine sau mai recente şi medalii de o valoare incontestabilă. Dar sunt expuse numai câteva monede antice, o colecţie de monede din argint gravate cu scene din viaţa Maicii Domnului aparţinând fondului Dominik Nicol şi câteva monede, medalii şi distincţii din fondul Mitropolit Antonie.

               

Sunt preocupări pentru clasificarea şi organizarea în viitor a unei expoziţii dedicate exclusiv acestui gen de obiecte, precum şi a unei expoziţii filatelice.


Colecţia etnografică şi de artă populară

În prima sală de expoziţie, o cameră de dimensiuni mai mici, la intrare, este organizată cu obiecte având caracter etnografic şi de artă populară, obiecte colecţionate de mitropolitul Dr. Antonie sau provenind din diverse donaţii, cum ar fi aceea a părintelui Ştefan Popica, fost preot paroh în comuna Sâmbăta de Sus.

Sunt expuse obiecte de mobilier: lăzi de zestre pictate, româneşti (sec. XVII - XVIII) şi săseşti, din zona Sibiului (1856), o masă şi scaune pictate, din acelaşi mobilier săsesc, mobilier românesc sculptat, poliţe pictate pentru vase, etc.

Urmează o colecţie de covoare româneşti din lână, obiecte de artizanat ţesute care umpleau lăzile de zestre, traiste, ştergare mari, sumane şi rase din lână ţesută.

De o valoare deosebită sunt obiectele din ceramică şi porţelan, ulcioare, căni, farfurii pictate, realizate în diferite centre de olărit din ţară, vase mari de lut, etc.

O vitrină specială are o colecţie de ouă încondeiate pentru Paşti. Alte două vitrine cu ploşti tradiţionale pictate, din lemn, pentru băutură, străchini pline cu ouă încondeiate, ştergare mari, traiste ţesute şi alte obiecte de artizanat împreună cu cele câteva icoane pictate pe sticlă întregesc colecţia şi creează o atmosferă populară specific românească.


Depozitul de icoane vechi şi depozitul muzeului

Depozitul de icoane conservă aproape o mie de icoane vechi pictate pe sticlă, lemn sau pânză, fiind creat special în acest scop. Icoanele sunt învelite în huse de pânză şi aşezate în rastele verticale din lemn, special dotate cu izolatoare şi perdele de pânză pentru protecţia împotriva depunerii prafului.

Depozitul muzeului păstrează peste 700 de piese vechi, foarte variate, piese care servesc pentru înlocuirea periodică a exponatelor din muzeu sau pentru organizarea în viitor a unor expoziţii dedicate. Aici găsim o catapeteasmă completă a unei biserici de sat cu icoanele pictate pe lemn şi alte fragmente de catapeteasmă din alte biserici vechi (uşi împărăteşti pictate, cruci de iconostas, registre pictate pe lemn sau pânză, etc.). Urmează peste 100 de icoane vechi pictate pe lemn şi sticlă, prapori, acoperăminte pentru Sfintele vase, obiecte de cult diferite, colecţia numismatică şi de medalii, ceramică şi obiecte de artă populară, costume naţionale româneşti şi multe alte obiecte colecţionate de Dr. Antonie, Mitropolitul Ardealului.


Fişe de obiect

În urma protocolului de colaborare dintre B.O.R. şi Interpol prin Poliţia Română s-a adoptat o fişă particulară de evidenţă a obiectelor de patrimoniu deţinute de instituţiile de cult. De aceea am trecut la întocmirea acestor fişe în trei exemplare (una pentru instituţie şi două pentru Arhiepiscopie) în format dublu, text şi digital.

Spre exemplificare vom reda mai jos lista cu documentele şi cărţile expuse în muzeu, iar fişele de obiect (pentru exemplarele mai vechi de 1700) în anexă şi în format digital pe suport optic, respectiv CD.

Nr. inventar [Anul apariţiei] Autorul - Titlul


Documente

             222 [sec. XIV] Filă manuscris cu Imnul Maicii Domnului
             218 [1690] Hrisov brâncovenesc
             219 [1807] Act de cancelarie - Iosif I al Austriei
             291 [1899] Diploma de recunoaştere a mitropolitului Ardealului Ioan Meţianu de împăratul Francisc Iosef I


Carte manuscrisă

             221 [1643-1644] Joannes Duns Scott - Tractatus sen introductio. Prologeticus in univ. Theologiam…
             254 [~1750] Dayf al-Ibad - Carte manuscrisă persană
             253 [~1850] Calendar musulman
             255 [~1900] Coran
             256 [~1900] Testamentul lui Bârgivi
             252 [nedatată] Coran
             257 [nedatată] Carte de rugăciuni musulmană
             258 [nedatată] Coran

Incunabule

             223 [1480] Nicolaus de Lyra. postilla super Actus apostolorum;
             Epistolas canonicales et Apocalypsim 226 [1484] Sirectus, Antonius.
             Formalitates moderniores de mente Scoti 224 [1488] Nicolaus de Lyra.
             Postilla super totam Bibliam . P. 3. 225 [1488] Thuroczy, Johannes.
             Chronica Hungarorum

Carte veche străină sec XVI


             227 [1508] Marcii Tulii Ciceronis – Epistolarum familiarum libri XVI
             228 [1512] Davidi [Jacobi Perez de Valentia] - Centrum ac quinquaginta psalmi
             229 [1527] Ioan Francisci de Santo Nazario (de Ripa) – Interpretationum et responsorum…
             230 [1531] Bartholomei Cepole – Consilia Criminalia
             220 [1542] Justino Historico Clarissimo - Historie di Trogo Pompeo
             235(1) [1553] Lancelotti Conradi – De Decurionibus
             235(2) [1553] Lancelotti Conradi – De Curio
             232(3) [1555] D. Ioannis Feri – Libellus Predicationum
             232(1) [1556] Enchiridium sacerdotum
             232(2) [1556] D. Guillielmi Parisiensis Episc. – De septem sacramentis libellus
             233 [1558] Georgio Pictorio Villingano–Apotheoseos tam exterarum gentium quam romanorum lb tres
             231 [1565] M. Tulii Ciceronis – Episolae familiares
             234 [1565] Marci Antonii Cucchi – Institutiones Iuris Canonici
             237 [1567] M. Francesco Guicciardini – La historia d’ Italia
             239(1) [1567]. Hilarione Genvensis – Animadversionum in sacro sanct. IIII Evangelia…
             239(2) [1567] Hilarione Genvensis – De Latissimo Avaritiae Dominatv Libri IIII
             236 [1568] Petri Hispani – Summulae logicales cum versorii parisiensis
             240 [1568] Paolo Diacono – L’Historie di Paolo Diacono segventi a quelle d’Eutropio…
             241 [1569] Bartolomeo Cavalcanti – La retorica
             249(2) [1572] Valentino Tocedorfio – Methodi doctrinae catecheticae scholae Goldbergensi
             245 [1578] Ludovico Granatensi – Ecclestiasticae rhetoricae … libri sex
             242(1) [1580] F. Ioan Duns Scoti – Quaestiones quatuor voluminum scripti Oxoniensis super Sententias
             242(2) [1580] F. Ioan Duns Scoti – Resolutiones in primum librum Sententiarum
             243 [1583] Considerationi di Gio Battista Leoni sopra l’historia d’Italia
             244 [1583] Petri Follerii – Canonica criminalis praxis
             246 [1585] Martirologium romanum
             248 [1587] Kurze Auslegung uber die Evangelien
             247(2) [1589] Thomae Aquinatis – Supplementum Tertia Partis Summae
             247(1) [1590] Thomae Aquinqtis –Summa S. Theologiae [Tertia Pars]
             247(3) [1590] Thomae Aquinatis – Doctoris Angelici Nuncupati Questiones Quodlibetales
             250(1) [1590] Thomae de Vio Caietani – Opuscula omnia Tom 1-3
             250(2) [1590] August. Hunnaei – De sacramentis Ecclesiae Christi
             250(3) [1590] Petru Bergomensis – Sex copiosissimi indices… Sumae Theologicae Th. Aquinatis vol 1-6
             251 [1590] Giustino historico – Ne le historie esterne di trogo Pompeo
             249(1) [1595] Egidii Hunnii – De indivisa Salvatoris Jesu Christi Persona…Vol. 1-2

Carte veche străină sec XVII


             259 [1605] Synesii Cyrenaei episcopi - Epistolae
             260(1) [1606] Ioan Palet – Diccionario mvy copioso de la lengua española y françesa
             260(2) [1607] Jean Pallet – Dictionaire tres ample de la langue françoise et espanole
             261 [1607] C. Cornelii Taciti - Opera
             262 [1613] Ioan Baptista de Constanzo – Advertissemens aux recteurs, curez, prestres et vicaires
             264 [1614] Fabiano Iustiniano Genuense–De Sacra Scriptura, eiusque usu ac interpretibus comment
             265 [1614] Davidis Parei – In divinam ad Hebraeos S. Pauli Apostoli epistolam comentarius.
             263 [1615] Ioanne Busaeo S. I. – Summa remediorum sev antidotorum spiritualium contra animi mor.
             266 [1615] P. Gregorio – Cento discorsi … intorno alla Sacra Passione
             267 [1616] Roberti Bellarmini Politiani – Institutiones linguae hebraicae
             269 [1616] Alfonso de Villegas di Toledo – Nuovo leggendario della vita di Maria Vergine immacolata..
             268 [1617] Leonardo Lessio S.J. – De Iustitia et Iure caterisque virtutibus cardinalibus libri quatuor.
             270 [1627] Carol Stephano – Dictionarium historicum , geographicum, poeticum.
             272(1) [1628] Abraham Colignon–Timothee ou de la maniere de bien onor. diev. Traitté de la vraye pieté
             272(2) [1628] Les Combats de la chair contre l’Esprit, representez en une meditation…
             271 [1629] Concordantia Bibliorum ad antiquos et novos codices
             276 [1630] R. P. Stephano Menochio –Brevis explicatio sensus literalis totius S. Scripturae
             273 [1638] Ciro Spontoni – Historia della Transilvania
             277 [1641] R. P. Hilaire Nauche – Discours des excellance et utilites … sacrament… de l’Eucharistie
             274 [1645] Johannis Buxtorfi – Lexicon hebraicum et chaldaicum
             275 [1647] S. Prosper – Poeme… contre les ingrats ou la doctrine catolique de la Grace…
             278(1) [1660] Andrea Victorelli, Francisco Toleti – Instructio sacerdotum, ac poenitentium
             278(2) [1660] Andrea Victorello – Tractatus de origine et clausura sancimonialium
             278(3) [1660] Martin Fornari – Institutio confessariorum [in duo distincta libros]
             279 [1661] Cornelius Iansenius episcop Iprensis–Pentateuchus sive Comment. in quinque libr.Moysis
             280 [1662] Henric Canisi – Opera que de Iure Canonico reliquit
             281 [1662] Dominic de Marinis – Expositio commentaria in totam primam partem… Sancti Tomae
             283 [1666] Iacob Duport – Davidis emmetros sive Metaphrasis libri psalmorum
             282 [1669] Gisberti Voetii – Politicae ecclesiasticae [tom I-II]
             284 [1670] Francesco Severini – Vita di fra Gieremia Vallaco
             289 [1670] Iean Claude – Traite de lEucharistie contenant une reponse au livre du P. Noüet Iesuite
             286 [1688] Sieur de Royaumont, Prieur de Sombreval – L’Histoire du Vieux et du Nouveau Testament
             290 [1694] D[ionysii] Petavii aurelianensis – Rationarium temporum [vol I-II]
             285 [1699] P. *** de la Campagnie de Jesus – La veritable devotion au sacre coeur de Jesus Christ


Carte veche românească sec XVII

             317 [1643] Carte românească de învăţătură 320 [1682] Evanghelie


Carte veche străină sec XVIII

             287 [1712] P. Ovidii Nasonis – Tristum lb. V, Epistolarum ex Ponto lb.              IV 288 [1744] L. Annaei Flori – Epitome rerum romanorum


Carte veche românească sec XVIII

             318 [1705] Antologhion
             319 [1713] Evhologhion
             314 [1728] [Dumnezeieştile şi Sfintele] Liturghii
             316 [1742] Octoih
             315 [1743] Psaltirea
             313 [1746] Evanghelie
             312 [1746] Octoih
             311 [1748] Cazanii
             309 [1748] Cazanii
             310 [1749] Evhologhion
             308 [1753] Strastnic
             306 [1768] Penticostarion
             303 [1768] Cazanii
             304 [1771] Triodion
             307 [1775] Macarie Egipteanul - Omiliai
             305 [1775] Dumnezeieştile Liturghii
             300 [1776] Sfânta şi dumnezeiasca a lui IIs. Hs. Evanghelie
             298 [1776] [Sfânta şi Dumnezeiasca a lui Is. Hs.] Evanghelie
             301 [1777] Triodion
             299 [1780] Mineiul luna lui August
             302 [1781] Triodion
             294 [1781] Catavasier
             296 [1784] Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie
             292 [1784] Cuvintele fericitului părintelui nostru Dorotei
             293 [1792] Octoih
             297 [1794] Psaltirea Proorocului şi Împăratului David
             295 [1796] Samuil Clain – Teologia moralicească [partea I-II]

Bogata şi variata colecţie de obiecte expuse în cele două săli de expoziţie, valoarea lor artistică şi de patrimoniu de excepţie, precum şi modul original de etalare a acestora într-un spaţiu particular, fac din Colecţiile Mitropolit Antonie un muzeu fascinant şi deosebit de captivant pentru vizitatorii care îi trec pragul.

Datorită valorii şi rarităţii exponatelor din colecţiile de icoane pe sticlă şi lemn muzeul a devenit un punct de referinţă pentru specialişti şi, mai ales, un punct de atracţie pentru iubitorii de icoane din ţară şi străinătate.

Vechimea şi valoarea deosebită a documentelor – manuscrise şi tipărite, atrage atenţia cercetătorilor şi iubitorilor de carte rară, cărora li se oferă şi posibilitatea studierii acestor documente în format electronic.

Expunerea de obiecte valoroase din principalele culte creştine, dar şi din alte culte, imprimă muzeului un pronunţat caracter ecumenic. Acest lucru vine în sprijinul eforturilor de apropiere dintre Bisericile creştine şi de reconciliere cu alte religii, în special mozaică şi musulmană, eforturi care fac parte din programul noului „Centru Ecumenic – Academia Sâmbăta” care funcţionează sub patronajul direct al mânăstirii.

O atracţie aparte o constituie colecţia unică de scrisori şi corespondenţă, diversitatea veşmintelor liturgice, distincţiilor precum şi colecţia numismatică şi de medalii.

Fiind amenajat în incinta unei mânăstiri, muzeul are un pronunţat caracter spiritual şi cultural-artistic, întregind opera principalului ei ctitor Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului.